Pozele sunt aici. Ca de obicei, apasati Slideshow dupa ce se deschide si asteptati sa se incarce.
Eheheee.. a trecut ceva timp…
Renovarea din Baneasa merge, camera copiilor (de la etajul 1) a fost deja vopsita cu peretii verzi si tavanul albastru, dupa dorinta mamei. Ne-am poticnit pentru ca am comandat tarziu unele produse si in termenele de livrare asa ca acum momentul mutarii inapoi in Baneasa este prevazut pentru circa 20-25 martie… chiar la timp pentru ca dupa cum ne-au atentionat unii Oli, care trebuie sa nasca tot prin cezariana, nu va fi lasata de doctor pana la termenul de 40 saptamani ci probabil ca va fi operata pe la 38… adica in prima saptamana din aprilie!
Am fost intr-un weekend cald si relaxat la Cornu, cu Catalinii si Kiwutzii, iar Stefan s-a jucat intr-o sufragerie gigantica (120 m2!!) cu Oriana si Ioana. Am mers pana la Sinaia unde ne-am plimbat in curtea Pelesului si printre vanzatorii de suveniruri, iar a doua zi ne-a (sur)prins o ninsoare feerica. Ne-am dus iute la derdelus, pe langa lacul de pe Valea Doftanei, dar pacat ca pe drum Stefan a adormit… s-au dat cu saniuta cateva ore bune Ioana cu Oriana, iar noi am mai prins doar o singura coborare la trezirea lui Stefan.
De 14 februarie ne-am serbat in stil la un restaurant argentinian excelent si apoi la Hilton (care, fie vorba intre noi, nu se compara cu Marriott, este absolut impecabil iar camera Executive este.. de vreo 2-3 ori mai mare si mai bine dichisita decat cea de la Marriott). Am primit pe langa patutul pentru Stefan si o cadita, termometru de baie si chiar olita :) ceea ce ni s-a parut feeric. Mami a fost bucuroasa sa descopere un aparat Nespresso cu pastile in camera. Dar pe spate au dat-o inimioarele din petale de trandafiri rosii..
Si ca sa nu ne iesim complet din starea de “bine” am mai tras si o zi si noapte la Marriott, in weekend, alaturi de Cosmin si Noni, cu cina romantica la Cucina si tot tacamul. Bineinteles, toti 3+1/2, ca si la Hilton :)
Weekend-ul asta trebuia sa mergem la Brasov, fratele Bogdan din Cluj isi serba ziua la Poiana, dar Stefan nu s-a simtit bine (a vomat de mai multe ori seara, iar intr-o zi a facut si febra) si am hotarat sa nu mai mergem. Si bine am facut, pentru ca si Stefan si mami s-au simtit tare rau. Acum sunt mai bine, desi azi noapte Stefan a vomat din nou, de doua ori… Speram sa fie pe drumul cel bun.
Si inca ceva: am batut palma cu cumnatul Bogdan sa cumpere ei apartamentul nostru de indata ce il eliberam, iar cu banii obtinuti ne bate gandul sa ne luam o casuta cu piscina si gradina si vedere la… Mediterana, in Creta, iubirea noastra. Creta a fost numita de World Health Organization cel mai sanatos loc de trait din lume, pentru clima blanda (310 zile insorite pe an!), dieta mediteraneana foarte sanatoasa, mediul fara stres, traficul si poluarea foarte reduse etc.. Mai multe argumente pentru Creta sunt aici:
http://www.hellenic-homes.com/content.php?id=77
Am cautat si am gasit asa, la o prima vedere, urmatoarele casute:
http://www.property-abroad.com/greece/listing/?EB09CA9B-936A-4DE3-AEC5-91DDED7A852F
http://www.property-abroad.com/greece/listing/?123F5245-96BF-4F3E-9CC8-7F597C306AA9
http://www.property-abroad.com/greece/listing/?384AD721-53B2-4E43-A03E-42F7303A07CF
http://www.property-abroad.com/greece/listing/?56E4EE6D-EE65-45CC-91BA-B83C014808DA
http://www.property-abroad.com/greece/listing/?038DD0A6-CDC4-497E-9D00-79320ECA7139
Pentru cine n-a fost acolo, Creta este un paradis pe pamant, si iata cateva din pozele noastre care s-o demonstreze:
http://www.fsol.biz/personale/R/creta/ – din noiembrie 2003
si poze de asta-primavara, in trei:
Partea 1
Cam asta. Va pupam pe toti!
Azi am petrecut o zi excelenta impreuna in Parcul Herastrau. Am mers intai la Balonul Copiilor, unde ne-a cantat Mihai Constantinescu “O lume minunata in care veti gasi… Numai copii” si apoi Silvia Dumitrescu “Nu mi-e frica nu mi-e frica de BauBau”. Am halit un piept de pui la gratar cu cartofi prajiti si fresh de portocale. Ne-am zbenguit nitel si dupa vreo ora si ceva am iesit afara. Stefan a admirat pe lung omuletul umflat cu pompa de aer care se zbatea in fata Balonului Copiilor.
Ne-am plimbat pana la Roata Mare, unde Stefan s-a dat in “tenulet” si apoi am inchiriat o bicicleta si ne-am plimbat “cu bicicheta pin tot pacu!”. Dupa vreo juma’ de ora, am predat bicicleta, am luat actele (foarte important, altfel ne prinde nenea politistul si ne da amenda!) si ne-am dus incet incet spre masina.
Ajunsi la masina, Stefan a cerut sa mai intram o data in Balon. Asa ca ne-am intors, de data asta pe acorduri de muzica clasica interpretate magistral de Radu Gheorghe si trupa sa (un pianist tanar si o fata draguta care dansa cu copiii si chiar cu parintii). Ne-am zbenguit nitel si… am mai cerut un piept de pui cu cartofi si fresh, pe care… le-am mancat. A fost super.
Ne-am intors la mami imbujorati si bucurosi, si i-am povestit toate ispravile noastre (“Ne-am pimbat cu bicicheta pin toooot pacul!”).
Ne-am mutat de o saptamana acasa la bloc, am lasat casuta noastra din Baneasa pe mana lui Lucian “Calu” si a colegului lui care o vor zugravi si amenaja pentru a ne gazdui din aprilie in formula extinsa (2 parinti si 2 copii).
Am comandat tot mobilierul din camera copiilor (de la etajul 1) de la Neoset, lucruri superbe cu gust grecesc pe nuante albastre (partea lui Stefan) si portocalii (cele ale Monicai). Bineinteles, nu lipsesc paturile suprapuse iar in baie am amenajat un WC special micut de copii.
La noi in dormitor am comandat 4 metri patrati de pat :) si facem un dressing cu usi cu geam verde fosforescent si un perete cu lemn wenge. Sa vedem ce o iesi. In baia noastra, zidim un geam (din doua existente) si tragem o imensa cabina de dus cu bancuta “de odihna”. Suntem foarte entuziasti. Chiar si jos in sufragerie punem un blat minimalist sub TV si mai facem o biblioteca ceva.
Asa ca pana una alta stam in 13 Septembrie, ceea ce ne-a adus aproape de inot (17 minute) si de restaurantele preferate. Am servit deja un libanez, singurei, si un indian cu Catalinii.
Stefan e impresionat de “casuta noastra de la boc” dar ii e si dor de “casuta noastra” cealalta. Daca totul merge bine, in jur de 1 martie ne mutam inapoi, la timp inainte de marele eveniment din aprilie.
Am petrecut saptamana cu Revelionul la Matrei in Osttirol, impreuna cu nasii Cosmin Noni si Ilinca si amicii Cip si Corina.
Am admirat superbii Dolomiti, pinguinii si ursii dar si blanurile doamnelor la Cortina d’Ampezzo in Italia, am vizitat Zell am See de cateva ori, ne-am suit pe muntii inghetati la peste 2000 metri cu masinutele unde ne-am si dat cu un fel de saniuta de la Avis, am facut baita la piscina feerica in fiecare zi si chiar de doua ori intr-o zi, ne-am delectat cu camera de joaca a copiilor, am fost atractia hotelului.
Stefan s-a “coafat” cu gel de la Nasu’ de Revelion si cu carare pe spate ca mafiotii italieni sau ca Home Alone… delicios!.. si a dansat toata noaptea de Revelion, apoi a admirat artificiile. A doua seara s-a dus in locul unde fusesera artificiile si a zis “Nu mai e artificii… :(”
Pozele sunt aici:
Click aici ca sa dansam pentru voi
Multumim dragi Finuti din Finlanda pentru idee.
Va pupam pe TOTI din Germania (facem Craciunul la Munchen) si apoi din Austria (revelionul in Tirol).
Puiul mic, prin ce l-am facut sa treaca.. (Stefan cand vei citi asta mai tarziu te rugam mult sa ne ierti ignoranta!)
Cu doua saptamani in urma am descoperit un fel de saculet cu lichid alb intr-un loc intim la Stefan. Ne-am alarmat putin, am sunat la pediatra, care era bolnava si nu ne-a putut primi, dar care ne-a indrumat spre spitalul de copii Grigore Alexandrescu. Dupa cateva deliberari, sfatuiti fiind si de nasa Noni care cunoscuse o doctorita Topor acolo, am mers.
Dupa cozi interminabile, nesimtire romaneasca, virusi inhalati de la alti copii bolnavi etc etc, am intrat in cabinet unde aceasta doctorita ne-a amenintat cu fimoza apoi i-a dat cu un gel de amortire care n-a avut timp sa actioneze (pentru ca erau 3 copii simultan in cabinet si totul era facut sub imperiul grabei) apoi ne-a pus pe noi sa-l tinem (“daca tot stati aici puneti mana si ajutati!”) si l-a decalotat brutal pe Stefan, care se inneca de plans, de frica si de disperare, pana i-a dat sangele, l-a curatat si l-a uns cu o crema, apoi ne-a sfatuit sa facem la fel in fiecare seara de-acum incolo, desi ne-a atentionat ca il va durea si va fi inflamat, si sa ne intoarcem dupa o saptamana la control.
Zis si facut. Cuminti, am ascultat-o pe dr. Topor, chinuind copilul in fiecare seara la baita, dar cu ceva mai multa gingasie. Saracul Stefanut plangea la fiecare urinare, venea in brate la noi de oriunde ar fi fost si ne spunea “doare bubita mama, doare!!!”. Iar cand se apropia seara pe noi ne lua cu dureri de cap la gandul ca trebuie sa il decalotam fortat din nou… Stefan ajunsese sa ne spuna cand vedea ca ne apropiem cu mainile de cadita “nu face nimic tata! nu face nimic la baiat!” :(
Ne-am intors la control, in acelasi spital mizerabil. Dr. Topor l-a asezat pe un pat si intre doua zbierete din camera vecina, unde se decalota un alt copilas, l-a verificat la fel de brutal pe Stefan si ne-a anuntat ca n-am facut destul de bine (adica destul de adanc) decalotarea si trebuie sa insistam. Ne-a aratat, complet lipsita de orice sentiment, in timp ce Stefan se tavalea de durere, cu degetele direct pe partile sensibile, cum trebuie procedat. A fost complet inuman… Ne-a chemat din nou la “verificare” saptamana viitoare.
Eu am avut dubiile mele legate de aceasta procedura barbara inca de la inceput, dar in prostia mea nu m-am dus nicaieri sa citesc. Pana aseara, cand am dezbatut problema cu nasii si cu Sorin BMW. M-am gandit ca bunica mea, Bundicica, care a fost un excelent medic pediatru recunoscut in tot Bucurestiul (si ani de zile dupa ce se pensionase se ocupa de sute de copii la rugamintile fierbinti ale mamicilor si ii facea intotdeauna bine), si care s-a ocupat si de sanatatea mea cand eram mic, nu m-a decalotat niciodata si nici nu a pomenit de o asemenea barbarie. Ciudat, nu?
Cum am ajuns acasa am deschis google si iata ce am gasit pe wikipedia, cea mai completa enciclopedie din lume, cu referinte clare spre tratate de medicina si lucrari scrise de experti in domeniu din toata lumea:
Fimoza este o afecţiune medicală ce împiedică retragerea completă a prepuţului la baza glandului la băieţi sau la persoane adulte.
Termenul este ambiguu deoarece este folosit pentru a exprima atât o stare fiziologică în dezvoltarea individului (nu o boală), cât şi o stare patologică(i.e. o stare ce creează probleme unei persoane).
La majoritatea copiilor fimoza este mai degrabă fiziologică decât patologică, în timp ce la copiii mai mari şi la adulţi este mai frecvent patologică decât fiziologică. Unii au sugerat ca fimoza fiziologică la copii să se refere la neretractibilitatea prepuţului din perioada de creştere pentru a face o distincţie mai clară între această etapă normală a dezvoltării şi formele patologice ale fimozei.[4] Abordările diferite sunt potrivite.
ÃŽncă din cea mai mare parte a secolului trecut în lumea medicală era larg recunoscut faptul că la băieÅ£ii mici cu o dezvoltare normală prepuÅ£ul este incomplet separat de epiteliul glandului penisului.[1] PrepuÅ£ul nu poate fi retractat cu uÅŸurinţă. Există patru tipuri de atitudini ÅŸi răspunsuri medicale faţă de fimoza infantilă “normală”:
1. Unii medici, în special în prima jumătate a secolului douăzeci, recomandau retractarea repetată a prepuţului, la nevoie chiar puţin forţat, pentru desprinderea lui de gland. Se credea că separarea timpurie a prepuţului de gland permiţând astfel spălarea glandului şi a prepuţului ar putea preveni apariţia fimozei patologice şi a problemelor urinare la băieţii mai mari. Se credea că igiena deficitară este un factor declanşator al apariţiei fimozei patologice. De mai multe decenii medicii nu mai recomandă această abordare.
2. În special la mijlocul secolului douăzeci, unii doctori foloseau prevenirea fimozei ca justificare pentru circumciziile neonatale de rutină. [3] Circumcizia nu previne fimoza, dar conform unor statistici cu privire la apariţia fimozei, cel puţin 10 din 20 copii ar trebui circumcişi pentru a preveni fiecare caz potenţial de fimoză. Dacă cineva ar crede chiar şi în cele mai joase estimări cu privire la incidenţa fimozei, şi mai mulţi copii ar trebui circumcişi pentru a preveni fiecare caz de fimoză. Deşi există susţinători pentru această abordare, majoritatea medicilor pediatri nu consideră prevenirea fimozei ca un argument convingător pentru susţinerea circumciziilor neonatale de rutină.[6]
3. În ultimele trei decenii, deoarece rata circumciziilor în America de Nord a scăzut, cele mai obişnuite recomandări ale societăţilor medicale, cât şi cărţile pentru îngrijirea copiilor scrise de experţi, subliniază faptul că este normal ca retragerea completă a prepuţului la copii să nu fie posibilă şi că acest lucru nu trebuie făcut. Academia Americană de Pediatrie recomandă spălarea uşoară cu apă şi săpun, dar în special nu recomandă decalotarea forţată.[6] Se presupune acum că inflamaţiile cauzate de retragerea forţată a prepuţului contribuie la apariţia fimozei patologice la o vârstă mai mare.[1] Deşi rata tratamentului chirurgical al fimozei (de obicei prin circumcizie) este în scădere, unii urologi pediatri afirmă că mulţi medici continuă să distingă cu greutate neretractibilitatea fiziologică a prepuţului de fimoza patologică, supradiagnosticând fimoza patologică.[7][8][9]
4. Uneori fimoza este folosită ca justificare pentru circmcizie,[2][9] astfel încât circumcizia să fie acoperită de sistemul naţional de asigurări de sănăte. Pentru un copil mai mare, definiţia fimozei poate fi extinsă de către un medic; în special acolo unde(ca în America de Nord), circumcizia post-neonatală este de obicei executată ambulator de către un urolog pediatru, cu costuri mai mari decât pentru circumcizia neonatală.[9]
Nu toate fimozele la copii sunt fiziologice. Deşi neobişnuit, fimoza poate conduce ocazional la dureri sau obstrucţie urinară. Cauzele apariţiei fimozei patologice în copilărie sunt variate. Unele cazuri de fimoză pot să apară în urma balanitelor (inflamaţii ale glandului penisului), poate din cauza unor eforturi inadecvate de separare şi retragere a prepuţului la copil. Alte cazuri de prepuţ neretractabil pot fi cauzate de stenoze prepuţiale sau de o strâmtorare ce împiedică descoperirea glandului, de fuziunea prepuţului cu glandul penisului la copii, sau de un fren scurt care împiedică retracţia prepuţului. În unele cazuri cauzele fimozei nu sunt clare, sau este greu de făcut diferenţa intre fimoza fiziologică şi cea patologică dacă un copil are dureri în timpul micţiunii sau dacă prepuţul se umflă în timpul urinării sau dacă există un disconfort aparent. Totuşi, chiar şi umflarea prepuţului în timpul urinării nu indică întotdeauna o obstrucţie urinară. [10]
Există câteva moduri de abordare a fimozei la copii.[2] Majoritatea cazurilor de fimoză simplă fiziologică nu necesită o atenţie deosebită şi dispar în timp sau prin simpla întindere a prepuţului. Numeroase unguente locale cu steroizi sunt eficiente în grăbirea separării prepuţului de gland fără a fi necesară intervenţia chirurgicală.[11][9] Mai multe tehnici chirurgicale au fost clasificate, de la o simplă deschizătură(şliţ) practicată într-un anumit segment al prepuţului până la îndepărtarea completă a acestuia(circumcizie).
Mamicilor, taticilor, feriti-va de d-na dr. (din) Topor… a ramas cu 100 de ani in urma… asta e nivelul medicinei practicate la noi. Stefan, dragule, iarta-ne!!
Am primit cadou de Mos Nicolae vestea minunata ca mami are in burtica o fetita. Asa ne gandeam si noi, si asa vom avea o familie completa :). Doamna Angela (care are 2 baieti si tare si-a dorit o fetita) a zis ca se imbata de bucurie :)
Asa ca… te asteptam in aprilie, Monica!
P.S. Aveti idei despre ce sa facem cu blogul cand apare Monica? Il facem “mixt”? Si daca da, cum ii spunem? Deschidem altul pentru printesa? E complicat… Idei?? Bagati un comentariu.
Dragilor suntem in Poia bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnnn .na Soarelui ( tn bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb m fffffffffffffvvvvvvvvv m //////////////////mmmmmmmmmmm c ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,bvccxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Asta a fost Stefan…
deci revenind: suntem de ieri in Poiana Soarelui (yeah right.. a nins intermitent si ninge si acum superb). E zapada afanata si ieri am facut primul om de zapada din viata lui Stefan, in gradina de la Sura Dacilor (din pacate Coliba e inchisa pentru renovare).
Stam la feericul hotel Alpin care nu inceteaza sa ne uluiasca prin felul in care se poarta angajatii cu noi, chiar ne fac sa ne simtim ca acasa. Plus semineul care arde mocnit, piscina feerica, micul dejun incredibil, camera mare si foarte calda… Azi am tras o coborare “uiiiii” cu saniuta pe derdelus iar dupa ce facem un nani planuim sa intram la piscina. Am prelungit pana maine, dar maine ne vom intoarce acasa.
Va pupam de la zapezi!
Am petrecut un weekend cald si insorit la Veliko Turnovo, unde suntem cunoscuti drept familia “celor Buni” (Dobre pe bulgareste inseamna “cel Bun”) :)
Am vizitat cetatea medievala, situata pe un promontoriu inalt inconjurat din 3 parti de un rau feeric, unde Stefan s-a amuzat teribil de un teatru de papusi in marime naturala care ne-au povestit (in romana, bineinteles, dar cu accent bulgaresc) legenda cavalerului Balduin (ca si fratii de la Hollywood) care i-a furat inima reginei si care a platit cu viata aceasta cucerire..
Apoi am mers in pitorescul sat Arbanassi (unde Stefan a dormit non stop in scaunul de masina, chiar si in restaurantul cu semineu), iar la intoarcere pe dealurile feerice am prins un incredibil colt de curcubeu ce razbea cu culori extrem de vii printre doi nori.
Seara, dupa o vizita la Mall-ul local (cam nashpet, dar tati si-a gasit in sfarsit blugii doriti, fara pete sau rupturi), ne-am infipt direct in piscinuta si spa-ul hotelului iar Stefan, dupa o scurta baita, a plimbat caruciorul lui cel mic prin tot spa-ul cateva zeci de minute.
A doua zi (duminica) am dat o tura la leagane, apoi ne-am plimbat pe vechea strada Gurko (dupa numele generalului rus care a eliberat satul dupa 4 secole de dominatie turceasca, in Razboiul de Independenta) unde am descoperit un hotelas excelent recomandat si de “Petit Fute” 2007, e vorba de Mehana Gurko Hotel (care e si nr. 1 in tripadvisor).
Cum Stefan era foarte obosit si cum ceruse cu o zi inainte sa “mergem la Tata Nic”, inainte de pranz ne-am suit in masinuta si am ajuns la Comana unde am mancat copios. Seara am trecut pe la vot si Bunica Rodica.
Pozele sunt aici:
Dragilor, weekend-ul asta il petrecem la Veliko Turnovo, fosta capitala medievala a Bulgariei (inainte de turci) si un oras plin de biserici, case frumoase, alei de plimbare, studenti si alte bunatati.
Orasul are un site misto chiar in romana, aici:
Stefan a implinit un an si opt luni, iar mami… 17 anisori.
Ne-am serbat la “Gondola” pe malul lacului Floreasca (recomandam calduroso) si la Zigolini in Jollie Ville (chelner de exceptie).
…Usa mamii descuieti
Ca mama v-aduce voua
Drob de sare in spinare
Malaies in calcaies
Deschideti usa mai baieti!
Puteti crede ca Stefan (care tocmai a implinit un an si opt luni) a invatat tot cantecelul? Aliona (care l-a invatat, meseriasa) zice ca la grupa mica n-a avut nici un copil care sa invete un cantecel intreg… abia la grupa mijlocie (4-5 ani) copiii pot retine atat de mult… Bravo Stefan!!
Ce mai stie Stefan?
Bate vantul frunzele
Se-nvartesc moristile
Randunica pe sus zboara
Iar eu trag zmeul de sfoara
Mama la placinte coace
Bunicuta lana toarce
Tata trage la rindea (masea?)
Iar eu bat din palme asa
Mosu taie lemnele
Eu adun surcelele
O fetita da la pui (sau.. ;)
Iar eu in copac ma sui.
Asta e mai complex un pic, dar Stefan il incepe bine si stie sa continue fiecare vers daca ii spui primele 2-3 cuvinte. Plus ca face toate gesturile feerice (bate vantul, se-nvartesc moristile… toate)
Aaaa si inca ceva: Stefan numara, foarte sigur pe el, pana la zece, dar fara sapte:
Unu-doi-trei-patru-cinci-sase-opt-noua-zece.
Degeaba am tot incercat sa il convingem ca sapte ala, chiar daca seamana bine cu sase, e ceva distinct care trebuie si el bagat in seama…
Oricum, bravo Stefan, esti minunat!
A doua saptamana a fost chiar mai frumoasa decat prima, pentru ca vremea s-a imbunatatit considerabil.
Am mers la delfinarium/papagalarium, ne-am intors la Alcudia dupa pantofi feerici pt tata, am mancat chinezeste, am serbat Halloween cu o vrajitoare adevarata, cu paianjeni, schelete si alte minunatii, am coborat in Port de Valdemossa pt un asfintit feeric, ne-am plimbat si dat in leagane in Palma langa “clopotul maaaare”, am mers la Granja apoi pe larg la Valdemossa cea plina de flori si in Deia, am coborat in Port Soller, am petrecut doua zile intregi la piscina cu un asfintit la Can Pastilla si altul la leagane in Palma…
Uite pozele din saptamana a doua:
http://gallery.mac.com/razvandandobre/100107
Uff, ca ne-am intors :(
Poze aici — click apoi asteptati si apasati Slideshow.
Pozele contin week-endul de la mijlocul vacantei, cu plimbari in Port de Polenca, Cap Formentor, Alcudia, apoi duminica Puro Beach si Palma, apoi Sant Elm cu insula Dragonera.
Iata, dragilor, nivelul de deductii rafinate la care a ajuns baietelul nostru. “Tata sforaie cu burta” :)
Alte propozitii recente: